Prima Pagina
Medicina Interna Iasi
Cardiologie Iasi
Endocrinologie Iasi
Neurologie Iasi
Urologie
ORL Iasi
Dermatologie Iasi Dermatolog
Ginecologie Iasi
Laborator
Imagistica
Infertilitate
Tulburari de Crestere
Osteoporoza
Reumatologie
Exces de Pilozitate
Impotenta
Obezitate

Impotenta Iasi

Erecţia (adică rigiditatea penisului care permite intromisia, respectiv iniţierea unui act sexual) apare prin acumularea de sânge în structurile penisului (corpii cavernoşi şi corpul spongios, prin care trece uretra). Impotenta Iasi

Mecanismul erecţiei implică o colaborare strânsă între structuri vasculare şi nervoase, fiind declanşat de stimuli erogeni. Simplul stress poate determina instalarea unui deficit erectil la bărbaţi sănătoşi, acesta reprezentând cea mai frecventă cauză a disfuncţiei erectile (impotenta).

Diverse afectiuni de cauza vasculara (arterita, hipertensiune arteriala), neurologica (neuropatii, traumatisme cerebrale sau vertebrale), metabolica (diabet zaharat, dislipidemii, disfunctii hepatice sau renale) sau hormonala (insuficiente gonadice) pot contribui in grade diferite la instalarea unei disfunctii erectile cu substrat organic. 

Aşadar, în procentaje diferite, disfuncţia erectilă poate avea atât o cauză psihogenă, cât şi una organică, influenţată de diverse boli. Dacă impotenta se instalează insidios, treptat şi nu brusc, dacă disfuncţionalul remarcă absenţa erecţiei nocturne sau matinale, dacă stimulii erogeni mecanici nu sunt însoţiţi de erecţie sau turgiditate, atunci este posibil ca în cazul disfuncţiei erectile să fie implicată şi o componentă organică.

Cuantificarea măsurii în care aspectele organice şi cele psihogene sunt implicate în disfuncţia erectilă a diabeticului se poate realiza prin diverse metode investigative. În acelaşi timp, impotenta ar putea fi un prim simptom al unei afecţiuni organice încă necunoscute şi ar putea reprezenta un semnal de alarmă pentru alte afecţiuni cardiovasculare, ca de exemplu afecţiunile coronariene.

Prin urmare, este important ca pacienţii care nu sunt mulţumiţi cu performanţa lor sexuală, fie că au antecedente de boală ce ar putea influenţa mecanismul erecţiei sau nu, să lase jena la o parte în ce priveşte subiectul şi să se prezinte la un consult de specialitate.

Endocrinologii Policlinicii "Branisteanu Dumitru D. - Clinica Profesmed" (Prof. Dr. Corina Galesanu, Dr. Dumitru D. Branisteanu) au specializare in domeniul sexologiei medicale. Exista solutii pentru orice tip de disfunctie erectila, odata cauza diagnosticata in urma investigatiilor clinice si de laborator. Comunicarea cu medicii de specialitate in astfel de probleme este esentiala.

  • Ce sunt erectia si disfunctia erectia / impotenta?
    Erectia este un proces complex care conduce la cresterea in volum si rigidizarea penisului. Acesta devine,
    astfel, capabil de a patrunde in vagin, proces cunoscut sub denumirea de intromisie. Incapacitatea de a
    obtine o erectie completa sau macar suficienta pentru intromisie este denumita comun “impotenta”.
    Desi “mpotenta” este termenul generic pentru a descrie incapacitatea de a obtine erectia, aceasta
    problema este preferabil de a fi descrisa prin alti termeni, cum ar fi “disfunctie erectila” sau “tulburari de
    dinamica sexuala”. Denumirea de “impotenta” este considerata prea brutala cu atat mai mult cu cat orice
    barbat sanatos se poate confrunta cu situatii particulare in care sa fie disfunctional sexual si pe de alta
    parte partenera sexuala poate fi satisfacuta si prin alte maniere decat intromisia si contactul sexual
    direct.
  • Cum apare erectia?
    Penisul este alcatuit din doi corpi cavernosi si un corp spongios, terminat cu glandul sau “capul”
    penisului, care e strabatut de uretra. Aceste structuri anatomice sunt cu totul particulare. Ele sunt
    alcatuite din multiple cavitati cu pereti facuti din muschi netezi, putand fi asstel asemanate cu un burete.
    In conditii de #aciditate (atunci cand penisul nu este erect), toate aceste cavitati sunt golite de sange si
    sunt colabate, astfel incat volumul penisului este mai mic iar consistenta lui este moale, asemeni unei
    pungi goale sau a unui balon dezumflat. In urma unor stimuli erogeni, declansatori de paceri sexuale,
    muschii netezi care alcatuiesc peretii cavitatilor virtuale din care sunt construiti corpii cavernosi si corpul
    spongios incep sa se relaxeze. Relaxarea musculara face ca presiunea din interiorul cavitatilor acestor
    structuri asemanatoare cu buretii sa scada sub nivelul presiunii arteriale. In acest moment, sangele
    incepe sa treaca din circulatia generala in interiorul corpilor cavernosi si corpului spongios, care se umplu
    cu sange si cresc in volum, astfel aparand turgiditatea penisului si erectia sa. Penisul devine cu incetul
    rigid, asemeni unei pungi pline cu apa sau a unui balon plin cu aer. Aceasta umplere a structurilor
    buretoase ale penisului se produce pana la un maxim dat de o foita inextensibila care inveleste penisul ca
    pe un cremvursti, foita cunoscuta sub numele de albuginee. In acel moment, venele de retur ale
    circulatiei sangelui in penis sunt colabate si inchise, ele fiind turtite de albuginee. Cand se atinge erectia
    maxima, sangele devine prizonier in penis, pana la definitivarea actului sexual prin ejaculare, sau pana la
    intreruperea stimulilor erogeni. In ambele situatii, peretii musculari ai structurilor peniene incep sa se
    contracte si storc incet sangele din penis in circulatia generala, iar erectia penisului slabeste, el revenind
    la starea initiala de flaciditate.
  • Cine participa la erectie?
    Prin urmare, in declansarea procesului de erectie intervin multiple structuri si mecanisme. Emotiile,
    senzatiile, gandurile si sentimentele sexuale erogene care initiaza excitarea si erectia au nevoie de un
    factor declansator mediat de memorie sau simturile principale (pipait, miros, auz, vaz, gust) care
    determina activarea neuronilor din centrii sexuali ai sistemului limbic. Totodata, stimulii erogeni locali,
    mai ales tactili din zone erogene specializate (sfera genitala si mamara, dar si zona faciala, abdominala si
    a membrelor) declanseaza excitarea si direct, prin arc reflex. Prin intermediul terminatiilor nervoase ale
    sistemului nervos vegetativ activate in centrii sexuali din creier sau prin arc reflex, la nivelul centrilor
    vegetativi sacrali, se declanseaza procesul de relaxare a musculaturii netede din care sunt alcatuiti peretii
    corpilor cavernosi si a corpului spongios. In acest proces de miorelaxare intervin mediatori intracelulari
    precum monoxidul nitric si guanozil monofosfatul ciclic (cGMP). Miorelaxarea favorizeaza patrunderea in
    interiorul penisului a sangelui, cu aparitia erectiei, asa cum s-a descris in capitolul anterior. Mediatorii
    intracelulari care determina relaxarea peretilor structurilor erectile au o durata de viata limitata, astfel
    cGMP este inactivat de o enzima specifica musculaturii penisului, cunoscuta sub denumirea de
    fosfodiesteraza 5 (PDE5). Hormonii masculini (testosteronul si derivati) au un rol important in sexualitate,
    fiind implicati in accentuarea stimulilor erogeni centrali cat si in generarea unei cantitati suficiente de
    cGMP. Asaadar, pentru a se ajunge la o erectie adecvata, este necesara integritatea anatomica si
    functionala a centrilor sexuali, a cailor si terminatiilor nervoase vegetative, a vascularizatiei locale
    arteriale si venoase, a corpilor cavernosi, corpului spongios si albugineei, in contextul unui nivel adecvat
    de testosteron. Orice proces care influenteaza in diverse grade oricare dintre structurile si mecanismele
    mai sus mentionate poate duce la scaderea calitatii erectiei si a performantei sexuale.
  • Cum apare impotenta / disfunctia erectila?
    Atunci cand ne gandim la cauzele de disfunctie erectila trebuie sa avem in minte imaginea unui iceberg
    inversat. In proportie de peste 90%, disfunctia erectila nu are o cauza definita organic, ea putand fi astfel
    considerata psihogena. Nu e de mirare ca disfunctia erectila e puternic influentata de psihic, din moment
    ce erectia este o reflectare a calitatii factorilor initiali erogeni precum si a experientelor sexuale
    anterioare. Erectia e un proces neurovegetativ care nu apare la comanda, ci intr-un context de excitare
    erogena care necesita un mediu propice, de obicei prietenos, relaxant, lipsit de angoase si stressuri
    precum temperaturi extreme, durere, dar si amenintari pur psihogene precum anxietatea de
    performanta. Ades, barbatul mai ales cu experienta sexuala redusa, este pus in fata unei frici de a
    performa care nu e in niciun caz benefica pentru initierea actului sexual si a erectiei. Aceasta frica e cu
    atat mai intensa cu cat barbatul nu e invatat inca sa fie in intimitate cu o partenera noua, sau daca in
    antecedentele recente a fost supus unor esecuri sexuale repetitive. Anxietatea de performanta ar putea
    fi exacerbata de o partenera care la randul ei e lipsita de experienta sexuala, sau care reactioneaza la
    interferenta de cuplu intr-un mod nedorit pentru partenerul sau. Odata cu inaintarea in varsta creste
    riscul aparitiei unor afectiuni ce pot avea un impact organic asupra mecanismului erectiei. Scaderea
    performantei erectile poate avea astfel la baza si o componenta organica locala sau generala,cu
    impietarea partiala a mecanismului erectiei si exacerbarea componentei psihogene. Pastrarea erectiilor
    nocturne sau matinale cu vezica plina, atingerea unei erectii adecvate intr-un proces de masturbare,
    instalarea brusca si brutala a disfunctiei erectile la un individ care performa anterior satisfacator,
    disfunctia erectila selectiva fata de anumite partenere, precum si varsta tanara si lipsa unor afectiuni
    majore sugereaza predominanta componentei psihogene a disfunctiei erectile. Dimpotriva, diminuarea
    pana la disparitie a erectiilor spontane nocturne sau matinale, imposibilitatea atingerii unei erectii
    adecvate prin masturbare, instalarea lenta, progresiva, insidioasa a disfunctiei erectile, disfunctia erectila
    indiferent de partenera, varsta inaintata si prezenta unor afectiuni majore pledeaza, dimpotriva, pentru
    (co)existenta unei componente organice in grade diferite de severitate.
  • Care boli pot determina aparitia unei disfunctii erectile organice?
    Din moment ce in mecanismul erectiei intervin structuri generale musculare, neurologice si vasculare cu
    particularitati anatomice locale, pe fondul unei impregnari hormonale adecvate, o boala care poate
    afecta oricare dintre aceste structuri poate avea un impact de grade variate asupra calitatii erectiei.
    Dintre acestea putem mentiona:
    1. Afectiuni cu impact in principal asupra integritatii sistemului nervos
    a. Traumatisme cerebrale sau ale coloanei vertebrale.
    b. Boli neurologice sistemice, precum scleroza in placi.
    2. Afectiuni cu impact in principal asupra vascularizatiei peniene
    a. Malformatii arteriale, stenoze
    b. Boli metabolice –dislipidemii majore cu risc aterosclerotic
    3. Afectiuni care determina insuficienta venoasa si golirea rapida a penisului
    a. Hiperlaxitatea albugineei care se poate agrava cu varsta si care determina scurgerea
    venoasa a sangelui din penis
    4. Afectiuni avand impact dublu, neurologic si vascular
    a. Boli metabolice - Diabetul zaharat complicat cu neuropatie si vasculopatie diabetica
    b. Interventii chirurgicale sau de iradiere pelvine (pentru patologie prostatica sau vezicala,
    benigna sau maligna)
    5. Malformatii locale
    a. Maladia Peyronie
    6. Disfunctii hormonale
    a. Deficit androgenic al barbatului in varsta
    b. Afectiuni testiculare
    c. Afectiuni hipofizare
    d. Exces estrogenic (ex. – disfunctii hepatice)
    e. Alte disfunctii hormonale (Tiroidiene, suprarenaliene)
    Este important de remarcat ca o disfunctie erectila organica, predominant arteriala, este un
    semnal de alarma pentru aparitia ulterioara a problemelor de irigatie a muschiului inimii si cerebrale,
    crescand riscul de infarct miocardic si accident vascular cerebral.
    Cum diagnosticam cauzele de impotenta/disfunctie erectila?
    Atunci cand exista suspiciuni rezonabile a existentei unei componente organice a disfunctiei erectile
    trebuie efectuate investigatii biologice de rutina, eventual dublate de teste dinamice.
    Investigatii de rutina: testosteron, care atunci cand e scazut necesita investigatii suplimentare, TSH si
    hormoni tiroidieni, enzime hepatice, evaluarea functiei renale, hemoleucograma, profil lipidic, glicemie.
    Teste dinamice
    Evaluarea activitatii erectile nocturne prin aplicarea la baza penisului a unui inel care va inregistra
    numarul si calitatea erectiilor nocturne
    Evaluarea vascularizatiei penisului – umplerea peniana si evacuarea venoasa, eventual in urma
    administrarii intracavernoase a unei substante cu rol vasoactiv local - de exemplu Alprostadil
    (prostaglandina E1).
    Evaluarea inervatiei penisului prin masurarea vitezei de conducere nervoasa la nivelul nervului
    pudendal.
  • Cum tratam impotenta/disfunctia erectila?
    Discutia initiala cu pacientul, dublata de un examen clinic si de eventuale investigatii necesare ne
    orienteaza asupra componentei predominant psihogene sau organice a problemei, precum si asupra
    Tipului de tratament utilizat.
    1. Schimbarea modului de viata e foarte important pentru ameliorarea performantei sexuale. Daca
    este obez, pacientul trebuie sa depuna eforturi sa slabeasca si sa-si creasca masa musculara. O
    dieta adecvata va contribui la optimizarea profilului lipidic si metabolic. Atitudinea din viata de
    cuplu trebuie revizuita, cu un spor al activitatii sociale, eventual consumul cu moderatie de
    alcool care poate contribui la relaxarea cuplului inainte de actul sexual. Disensiunile trebuie
    discutate pe cat posibil in cuplu si evitate.
    2. Corijarea unor afectiuni de baza. Depistarea unui deficit de testosteron implica obligatoriu
    corijarea acestuia inainte de initierea unei terapii de stimulare a erectiei, din moment ce
    testosteronul e implicat in libido, precum si secretia locala de mediatori secunzi implicati in
    erectie. Alte modificari depistate (insuficienta hepatica, diabet zaharat, dislipidemii, distireoze - afectiuni tiroidiene)
    trebuie de asemeni corijate.
    3. Inhibitori de PDE5. Am discutat anterior ca relaxarea musculaturii netede a corpilor cavernosi in
    vederea umplerii penisului cu sange e mediata de substante intracelulare precum cGMP, care
    este inactivat de enzima PDE5. Prin urmare, o terapie de inhibitie selectiva a PDE5 va prelungi
    durata de viata a cGMP si va ameliora calitatea erectiei, care se va obtine mai usor, iar odata
    obtinuta poate fi mai usor pastrata. Pe piata exista mai multi inhibitori de PDE5 – sildenafil,
    vardenafil si tadalafil citrat. Astfel de droguri pot fi eficiente in corijarea disfunctiei erectile la
    pacienti care sufera de anxietate de performanta psihogena, dar si la pacienti cu afectare
    organica moderata spre medie a mecanismului erectiei. Efectele secundare sunt rare, usoare si
    neglijabile (inrosirea fetei si urechilor, infundarea nasului, usoare modificari in perceptia
    culorilor) singura contraindicatie majora fiind asocierea cu vasodilatatoare coronariene de tip
    nitroglicerina, cu riscul de scadere masiva a tensiunii arteriale. Nu exista dependenta organica,
    asadar la pacientii psihogeni cu mecanismul erectil intact, o crestere a increderii in sine va duce
    la performanta ulterioara chiar in lipsa medicatiei de stimulare a erectiei.
    4. Substante vasoactive administrate intracavernos. Daca mecanismul erectiei este profund alterat
    si inhibitorii de PDE5 nu sunt eficienti nici in doze mari, se poate recurge la administrarea
    intracavernoasa, cu un ac atraumatic, a unor substante vasoactive (PGE1, papaverina, mixturi)
    care vor determina prin mecanism local o erectie mecanica, avand o durata de 15-45 minute.
    Initierea unei astfel de terapii trebuie realizata in prezenta unui medic cu experienta in domeniu.
    Aceasta strategie e eficienta mai ales la disfunctiile erectile organice partiale, sau prin
    mechanism predominant neurogen.
    5. Dispozitive de vacuum cu inel. La pacientii cu scurgere venoasa se poate recurge la astfel de
    dispozitive care determina o erectie sustinuta prin aplicarea la baza penisului a unui inel.
    6. Chirurgie peniana. Atunci cand niciuna dintre strategiile mentionate anterior nu da roade, se
    poate recurge la interventii chirurgicale in caz de stricturi arteriale sau pierderi venoase, sau la protezare peniana.